Religie

In primul secol al erei noastre, in Imperiul roman si-a facut aparitia o noua religie: crestinismul. Aducand un mesaj universal, mai presus de diviziunile nationale sau sociale, crestinismul avea sa devina religia dominanta pe intreg cuprinsul Imperiul roman...

Invierea Mantuitorului, al carei imn - Troparul Pastilor - este cel mai triumfal pe care l-a cantat si l-a auzit vreodata neamul omenesc, creeaza in noi, crestinii, o stare sufleteasca ce nu se poate compara cu nici una din cele prin care trec oamenii. Ea este efectul unei usurari, unei bucurii, unei increderi si unei nadejdi, pe care n-o poate produce in om, nici un alt fapt, nici un alt sentiment, nici o schimbare, nici o emotie din cele ce pot incerca sufletul nostru...

Polemica dintre teologul (grec sau italian) Varlaam de Calabria si Sf. Grigorie Palama din primele decenii ale sec. al XIV-lea crestin,va porni de la interpretarea momentului Schimbarii la Fata alui Iisus de pe Muntele Tabor, sarbatoarea praznuita de noi la 6 August, mai precis in ceea ce priveste lumina nefireasca ce a insotit acest fenomen. Pentru Varlaam aceasta nu a fost decat un fapt fizic, fie el si creat prin puterea si vointa divina...

Secolele XIV-XV au fost bantuite de razboaie mistuitoare, de foamete si ciuma. O stare de angoasa a cuprins sufletele tuturor. Ideea mortii, a sfarsitului si infernului era dominanta. Biserica s-a dovedit incapabila sa rezolve aceste nelinisti. Mai mult, descoperirea Lumii Noi a aratat ca oamenii puteau trai fericiti si fara a cunoaste crestinismul. Decaderea morala a clerului inalt este o alta cauza...

Asupra religiei daco-getilor, informatiile cele mai ample le-a lasat Herodot. "Iata in ce fel se socot ei nemuritori: credinta lor este ca ei nu mor, ci ca cel care piere se duce la Zamolxis – divinitatea lor – pe care unii il cred acelasi cu Gebeleisis. Tot in al cincilea an arunca sortii, si intotdeauna pe acel dintre ei pe care cade sortul il trimit ca solie la Zamolxis, incredintandu-i de fiecare data toate nevoile lor...